Haideți să ne plimbăm într-un mediu curat!
10-06-2019
Fiecare persoană are drepturi care trebuie respectate. Dar ce se întâmplă dacă nu ținem cont de ele? Ei bine, lumea ar face ce ar vrea, iar totul ar fi un dezastru. Ca și oamenii, mediul înconjurător are și el drepturile lui. Și natura are nevoie ca oamenii să țină cont de o singură obligație pe care o au față de ea: să nu o polueze, să nu o lase fără aer din cauza deșeurilor.
Noi, elevii clasei a VI- a A, am decis alături de doamna profesoară Cazacu Angelica să realizăm un proiect cu tema „Reciclăm şi salvăm mediul!”. Fiecare dintre noi a reușit să creeze ceva folositor din fel de fel de lucruri pe care le avem în casă și pe care în mod normal le-am arunca. Spre exemplu, din diferite conserve, am realizat suporturi de creioane cu diferite modele sau roboţei. Altcineva a facut un penar dintr-o sticlă și un fermoar. Am vrut să demonstrăm că da, dacă avem voință, putem face lucruri nemaipomenite. Nu este greu să arunci ambalajele la gunoi, nu este greu să nu mai poluăm mediul cu fumul țigării, nu este greu să iubim natura și nu este greu să reciclăm. Pământul este casa noastră. El poate trăi fără noi, dar noi fără el, nu.
Într-o lume în care plutește în aer invidia, răutatea, aroganța, nimeni nu se simte bine. Dar într-o lume în care plutește aer poluat? De ce în această lume putem trăi fără griji? Să ne imaginăm că pământul este copilul nostru. Fiecare părinte vrea ce este mai bun, atât din punct de vedere material, cât și din punct de vedere spiritual pentru copilul lui. Noi, oamenii, cum avem grijă de copilul nostru? Atunci când aruncăm pe jos ambalajul de la ciocolată, tu, cel care citești asta acum, gândește-te că al nostru copil a căzut, iar noi am stat nepăsători. Mii de oameni distrug gingașul și nevinovatul copil pe care-l avem: uniculcopil.
Gândiți-vă că ne facem rău singuri. Noi poluăm și tot noi ne îmbolnăvim. Școala ,,Mihail Kogălniceanu” se implică mereu în proiecte care țin de mediul înconjurător. Țin minte că toată școala a fost pe dealul Polonic și a plantat tot felul de copăcei. Sau când ne-am adunat toți și am strâns gunoaiele din oraș. Școala noastră are speranța că încă putem face ceva. Și are dreptate! Chiar putem face! Haideți să creăm o lume în care să pășim într-o iarbă verde și pe un trotuar curat. Dacă nu luăm noi, tânăra generație, viitorul în mâini, atunci cine? Noi suntem cei care vor schimba ceva peste zeci de ani. Noi vom putea oferi o șansă naturii. Și nu doar noi, ci și TU! Tu reciclezi? Tu arunci la gunoi ce ar trebui să arunci? Ție îți pasă de mediu? Dacă da, te invit să îi faci și pe alții să facă asemenea ție. NU v-ați săturat de mizerie? MAI bine ne-am apleca noi pentru a ridica un ambalaj, nu să așteptăm ca alții să o facă. Verbul a POLUA înseamnă de fapt a nu ne păsa.
Cu ocazia, acestui proiect, eu, elevă în clasa a VI- a A, lansez o nouă provocare. Uitați pentru câteva zile de voi și gândiți-vă la copilul nostru despre care vorbeam. Faceți o surpriză mamei și confecționați din ziare niște flori. Economisește bani și crează-ți tu singur un suport de creioane, un penar sau chiar o jucărie. Zâmbet și sănătate sunt cele două urmări pe care le-am putea avea atât noi, cât și copilul nostru. Multe zâmbete, mulți oameni sănătoși, multă iarbă VERDE.
În concluzie, dragi elevi ai acestei școli, implicați-vă și voi în astfel de proiecte. Fiți și voi învingători în lupta cu poluarea și reciclarea. Implicați-vă și voi în creșterea copilului nostru, mediul.
(Furtună Teodora, Clasa a VI-a A)